Florin Piersic jr. şi Petre Fumuru pe scena teatrului târgoviştean (Primavara începe cu un spectacol de zile mari)

Teatrul targovistean - spectacolele saptamanii 13-19.02.2012

Teatrul Municipal Targoviste

http//:www.tmt.ro

Targoviste

13 februarie 2012

Evenimentele săptămânii la Teatrul Municipal Târgovişte

În speranţa că nămeţii de afară nu vă sperie foarte tare şi dorinţa de spectacol îi va birui, Teatrul municipal şi actorii săi vă aşteaptă şi în această săptămână la reprezentaţii.

La Sala Tony Bulandra, miercuri 15 şi vineri 17 februarie, de la ora 19.00, vă invităm la cea mai recentă premieră teatrală târgovişteană: 

BUNJEE JUMPING de Jaan Tatte

Regia: Florin Gabriel Ionescu

Cu: Sebastian Balasoiu, Mircea Silaghi, Diana Buluga si Cristian Olaru

Comedia lui Jaan Tätte,  amestecă cu măiestrie umorul negru cu o poveste plină de mister,  rezultând un grotesc încărcat cu surprize amuzante si întorsături palpitante.

Ce-aţi face daca cineva v-ar oferi un miliard de dolari pentru partenerul dumneavoastră?

La Sala Studio, sâmbătă, 18 februarie, de la ora 19.00, vă aşteptăm cu:

MATRIOŞCA de Tuncer Cucenoglu

Regia Cătălin Chirilă

Cu: Antonia Ionescu Micu, Liviu Cheloiu 

 

„Matrioşca” este o comedie contemporană în două personaje, o poveste de dragoste incitantă ce are ca subiect gelozia amantei. Tuncer Cucenoglu este unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi turci, textele sale fiind transformate in spectacole de peste 30 de companii europene de teatru. Cei doi actori care intruchipează perechea adulteră sunt Antonia Ionescu Micu şi Liviu Cheloiu. Pentru coloana sonora a spectacolului, regizorul a ales piesa “Cântec de dragoste” a trupei  Zob.

Duminică, 19 februarie, la ora 19.00, la Sala Tony Bulandra va avea loc reprezentaţia

UNCHIUL VANEA de A. P. Cehov

Regia: Sorin Militaru

Cu: Bogdan  Farcaş, Cătălin  Babliuc, Antonia Ionescu Micu / Cosmina  Lirca, Corneliu Jipa, Ana Maria Oglindă / Dana Stîngă, Sorin Şaguna, Maria Nicola şi Ilie Ghergu. 

În această dramă melancolică rusească, „personajele îşi „îmbracă” viaţa pe dos. Iar atunci când încep să bage de seamă eroarea, nu fac nimic ca s-o-ndrepte. Se strâng la un loc pe câte o moşioară idilică ori în salonaşul vreunui conac de provincie unde beau ceai sau/şi vodcă şi încep să-şi plângă de milă.

Din oferta noastră nu lipsesc spectacolele pentru copii:

Joi, 16 februarie, ora 10.00 – Sala Tony Bulandra

ÎNTÂMPLĂRILE CELOR 3 PURCELUŞI

Direcţia de scena şi scenariul : Gheorghe Balint

Sâmbătă, 18 februarie, ora 11.00 – Sala Mihai Popescu

MOTANUL INCALTAT de Charles Perrault

Regia: Alin Antemir

Sperăm că v-am convins că la teatru este mai frumos decât acasă şi vă aşteptăm cu drag!

Preţul unui bilet întreg este de 10 lei. Pentru elevi, studenţi şi pensionari, preţul biletelor este de 5 lei.

(Comunicat primit de la Teatrul Municipal Targoviste)

Teatrul Municipal Targoviste - Matriosca

Liviu Cheloiu şi Antonia Ionescu s-au adaptat cum nu se poate mai bine la o piesă pornită dintr-o cultură musulmană care foloseşte ca mesaj principal şi “temă de meditaţie”, un simbol din tradiţia rusă.

Povestea de dragoste dintre un Richard Gere al lumii scriitoriceşti şi amanta sa mai tânără, impulsivă şi geloasă pe măsura senzualităţii ei Elektr-ice, este pusă în scenă de Cătălin Chirilă cu abaterile necesare de la originalul conceput de către Tuncer Cucenoglu.

Am citit piesa acestui dramaturg turc şi afirm că regizorul a adaptat ce şi cât a fost nevoie, astfel încât spectatorii să plece încântati de umorul negru, satisfacţie cel puţin egală cu a personajelor care trăiesc idila.

Cartea cu autograful acestui “Hemingway” rămâne liantul relaţiei căreia frumoasa amantă îi găseşte partea negativă, aceea a infidelităţii iubitului ei scriitor, ajungând să fie geloasă pe alte amante (total nedrept!) şi deopotrivă pe fiica şi soţia acestuia.

Deh, femeia e îndrăgostită!

De-aici istericalele şi secvenţele de pseudo-wrestling care mişcă ochiul spectatorului avid de acţiune.

Cu toate acestea cadoul primit de la ea, Matrioska, ţine să-i sugereze ca i s-a-nfundat - chiar el spunând cu un oftat adânc: “asta e ultima!”.

Păpuşile ruseşti cuprind piesa din debut până la final şi interpretările pot fi tot atâtea câte vrea fiecare dintre noi… Etape în viaţă, iubiri, esenţe, involuţii, dar întotdeauna maxim cinci.

Pe tot parcursul se simte umanul şi condiţia sa, balansând între măreţ şi mărunt.

Piesa de fapt este o matrioşkă.

Elemente de reţinut:

Trandafir, carte, autograf, telefoane, palme, săruturi, dureri de şale şi, ultima matrioşkă, iubirea dintre chipeşul scriitor şi mai tânăra lui amantă care dau happyend-ul şi aplauzele.

Notă:

Nu este prima dată când Liviu o înşeală pe Antonia. A mai facut-o si in “Helter Skelter”!

@Cristi Iordache

“Acţiune!” la Teatrul Municipal Târgovişte

Am scris în ultimii ani despre tot ce s-a jucat pe scena Teatrului Municipal Târgovişte, despre actori şi dramaturgi, despre tabloul complet al acestei lumi artistice. Multe materiale au apărut în mass-media, însă şi mai multe sunt arhivate pentru un viitor volum publicistic. Nu am intrat niciodată în libertatea acestor fiinţe minunate de teamă că nu le merit strălucirea. Nobleţea şi, deopotrivă, fragilitatea din care sunt plămădite, m-au făcut să stau deoparte, să le privesc din colţul meu şi să le arăt preţuirea aşa cum ştiu mai bine … scriind.
Ieri am aflat că unul dintre oamenii teatrului târgoviştean, a ales un alt drum, o cale pe care, cu siguranţă, îşi va lăsa urmele, aşa cum a făcut-o aici la Teatrul Dramatic. Dan Ţopa rămâne în memoria mea ca suflare de viaţă din acest întreg, oriunde s-ar afla. Realizările “domnului director” (după cum îmi plăcea să-i spun), vor dăinui, iar timpul va fi cel care va evidenţia tot ce a oferit comunităţii noastre prin proiectele sale artistice. Îmi amintesc vorbele actorului Angel Spenle, cel care a mărturisit la finalul piesei “Buzunarele pline cu pâine”: “ţin să-i mulţumesc în special lui Dan Ţopa, directorul acestui teatru, căci a fost o muncă extrem de grea şi fără determinarea sa, nu realizam această reprezentaţie”.
Dar lumea se mişcă, locurile se schimbă, iar noi înmagazinăm amintirile după ce rostim cuvinte de rămas bun. Un ciclu inevitabil al condiţiei umane, în care ne-nvârtim cu toţii şi mereu o luăm de la capăt cu speranţă şi încredere, spunând “bun venit”.
Directorul Teatrului Municipal Târgovişte este, tot de ieri, Bertha Emanuela Colea.
Am avut privilegiul s-o cunosc pe distinsa doamnă şi pot să afirm umil, că ştie să construiască mai bine decât mulţi alţii. Un om energic, devotat, responsabil şi, toate acestea la superlativ, mergând până acolo unde se exclude pe sine însăşi din ecuaţie, punând pe primul plan interesul celor pe care-i serveşte.
Teatrul.
Se spune că la-nceput a fost Cuvântul!
În teatru nu se poate extrapola sintagma biblică. Actorul reuşeşte să-şi interpreteze rolul, pe un metru pătrat, fără microfoane, costume colorate şi jocuri de lumini. Opera lui este el însuşi, dăruind spectatorilor gestica, glasul, privirea şi grimasele sale. Fără el nu ar fi existat în dicţionar cuvântul “teatru”. Aşadar, la-nceput a fost actorul!
Însă, cum lumea este într-o continuă evoluţie, el, actorul, şi-a adus alături de-a lungul timpului, o scenă, un dramaturg, un regizor şi pe toţi cei care acum formează o adevărată instituţie cultural-artistică. Aplauzele nu sunt agreate în cotidian Sentimentele de îngăduinţă şi preţuire trebuie să ne domine atât pe noi, cei din exterior, cât mai ales pe ei înşişi - familia din spatele scenei!
Sunt convins că noul director, va deschide uşa teatrului târgoviştean pentru a păstra unitatea şi, de asemenea, pentru a realiza împreună proiecte ambiţioase.
Vă voi dezvălui (fiindcă tot vorbeam despre “cuvinte”) un secret: cuvântul care o caracterizează pe Bertha Emanuela Colea este “ACŢIUNE!”.
Curată coincidenţă!

CRISTI IORDACHE

ACTORUL LIVIU CHELOIU. SĂ APRECIEM ŞI SĂ NE CINSTIM ARTIŞTII. LA MULŢI ANI, LIVIU!

Iată doar câteva dintre rolurile în care l-aţi putut recunoaşte pe marele nostru actor, LIVIU CHELOIU:



EGIPTEAN – DANAIDELE, regia Silviu PURCARETE
PEPPINNO – ANGAJARE DE CLOVN, regia Doina MIGLECZI
ROMEO – STAR CROSSED LOVERS, regia Constantin CHIRIAC, Claire HIND(UK)
CHIRIAC – O NOAPTE FURTUNOASA, regia Doina MIGLECZI
TIPATESCU – O SCRISOARE PIERDUTA, regia Doina MIGLECZI
ZENO - TARA LUI GUFI, regia Aurel PALADE
PASTORUL – PILAFURI CU PARFUM DE MAGAR, regia Silviu PURCARETE
TOM – TOM SI JERRY, regia Aurel PALADE
NAE GIRIMEA – D’ALE CARNAVALULUI, regia Aurel PALADE
PETRUCCHIO – IMBLANZIREA SCORPIEI, regia Gabriela DUMITRU
FUNDULEA – VISUL UNEI NOPTI DE VARA, regia Florin IONESCU (UNGARIA)
PENTEU – BACHANTELE, regia Mihai MANIUTIU
PANTALONE – TURANDOT, regia Victor Ioan FRUNZA
DAMIS – ISPITIREA SFANTULUI ANTON, regia Mihai MANIUTIU
JIM – MENAJERIA DE STICLA, regia Mirela BUCUR
CAPULET – ROMEO SI JULIETA, regia Kemal BASAR (TURCIA)
EL – MATRUSHKA, regia Catalin CHIRILA


Liviu Cheloiu şi Laura Vasiliu în MOLIERRE – CABALA BIGOTILOR, regia Lazlo VADAS

Absolvent al Universităţii LUCIAN BLAGA din Sibiu, Facultatea de Arte, Artă Teatrală, Actorie, Clasa Prof. Univ. Dr. Florin Zamfirescu, Lector Dr. Virgil Flonda – 2001

A lucrat pentru Teatrul ANTON PANN din Râmnicu Vâlcea, Teatrul National RADU STANCA din Sibiu şi Teatrul ANDREI MUREŞANU din Sfântu Gheorghe.

Apariţii în seriale de televiziune în „Gaşca” - KANAL D, în „La Bloc” şi „La servici” – PROTV, în „Noaptea erorilor” – ANTENA1 şi „Întâlnire de basm” – TVR.

De asemenea, un desăvârşit animator, moderator şi prezentator al unor evenimente cu impact naţional şi internaţional.


26.06.2011 COOLtura urbană-Târgovişte

Acum LIVIU CHELOIU este angajat al Teatrului Dramatic „Tony Bulandra” din Târgovişte, dar deopotrivă, colaborator şi promotor al altor instituţii ori manifestări culturale.

28 iunie 2011, actorul nu implineşte nici măcar 36 de ani. Totuşi, dacă dă o bere ( de-aia pentru care a făcut reclamă) merită să-i cântăm „mulţi ani trăiască”!

LA MULŢI ANI, LIVIU CHELOIU!

PREMIERA FILMULUI "TANTI" LA TÂRGOVIŞTE

Filmul de lung metraj „Tanti”, regizat de către Şerban Marinescu şi avându-l pe Mircea Silaghi în rolul principal a fost prezentat şi la Teatrul Dramatic Tony Bulandra.
Un eveniment anunţat relativ târziu, care a debutat cu un scurt intro al directorului Teatrului Municipal Târgovişte, Dan Ţopa, în care recunoştea că a pus la cale cu Mircea, prezentarea acestui film, spontan, „ca un extemporal, pentru că se apropia vacanţa”. Din păcate nu au putut fi prezenţi şi alţi actori din distribuţie. Cu toate acestea sala a fost plină şi am avut bucuria de a fi alături, atât de regizorul filmului, Şerban Marinescu, cât şi de cei doi „băieţi răi”.
Dan Ţopa a menţionat după ce l-a prezentat pe Edgar Nistor:”Edi are un personaj mai puţin obişnuit…s-a infiltrat în câteva centre de recuperare şi a trăit câteva nopţi sinistre acolo.Veţi vedea!”. De asemenea, directorul teatrului târgoviştean a ţinut să precizeze referitor la Mircea Silaghi: „Nu l-am simtit pe Mircea ducându-se la filmări, nu am schimbat nicio repetiţie sau cel putin nu stiu eu. Atât de bine a mers relaţia teatru-film!”.

Cum era de aşteptat, la astfel de manifestări se propun ţinte, se hotărăsc proiecte comune, despre care a vorbit printre altele, regizorul Şerban Marinescu.

„…Vreau să vă spun aşa: că mă bucur teribil să descopăr o enclavă de cultură într-un loc unde recunosc, spre ruşinea mea şi ignoranţa de care am suferit, n-am crezut că există. Şi faptul că acest teatru îmi aminteşte de perioada anilor ’80, de Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ care era o pepinieră extraordinară de actori importanţi, actori pe care cu siguranţă i-aţi văzut de-a lungul anilor în filme. Ei se năşteau acolo. Spuneam că era o enclavă, un loc unde se adunau tineri foarte talentaţi, foarte ambiţioşi care nu ţineau cont de ce se întâmplă în jur, social, politic, oricum vreţi. Ei trăiau în teatru, pentru teatru, făceau nişte spectacole extraordinare şi iată că mi se întâmplă ca la un casting să întâlnesc un actor tânăr, absolut necunoscut care mi-a amintit imediat de personalitatea teribililor filmului românesc începând cu Dan Nuţu şi Ştefan Iordache; tânărul meu prieten Mircea Silaghi, care pentru mine devenea o experienţă nouă.
Acest film să ştiţi că este un film inconfortabil, dar ca orice terapie până la urmă poate avea si efecte finalmente pozitive dacă veţi răbda până la capăt. Este un film care vorbeşte despre păcatele lumii noastre, le veţi recunoaşte şi, în fine, revin la întâlnirea cu Mircea. Am fost şocat să-mi spună că vine de la un teatru din Târgovişte. Habar n-aveam că există teatru în Târgovişte. Şi atunci am întrebat un mare teatrolog, care din păcate nu mai există. Se numeşte Mihaela Toniţa. Zic: „Dragă, tu ai idee, ştii ceva există în Târgovişte teatru?” şi îmi spune: „Pauză! E una din cele mai importante pepiniere, dacă nu chiar singura”. Ştia foarte bine. Iar acum venind, văzând şi stând aici pentru câteva ore mi-am dat seama de ce Mircea nu vrea nici în ruptul capului să plece de la Târgovişte. Pentru că el se formează într-o grupă de actori extraordinari, într-un loc unde nu are nevoie decât de sala asta, de sala de repetiţii, poate de donjonul şi de terasa de sus… E suficient pentru un om, pentru nişte oameni care vor să facă performanţă. Şi observ aici în sală - chiar făceam cu Edi un comentariu - observ un public fidelizat deja şi un public frumos.
Sunteţi dumneavoastră şi vă mulţumesc!
Sper să aveţi o seară, repet, nu comfortabilă, dar sănătoasă până la urmă ca terapie. Noi am făcut acest film care e puţin ciudat. E un scenariu scris de Mircea Daneliuc, un mare cineast, cu o operă covârşitoare; cine este cinefil ştie despre ce vorbesc. Este un film în care am avut şansa de a întâlni actori extraordinari, tineri, iată, este Edgar Nistor pe care o să-l vedeţi şi o să-l iubiţi cu siguranţă pe Edi şi pe alţii care din păcate n-au putut să ajungă aici, dar îi veţi recunoaşte, întrucât i-aţi mai văzut.
Una peste alta, Târgovişte este un oraş unde am să revin cu mare plăcere. Vorbeam cu domnul director şi puneam la cale o premieră cu un autoportret Ştefan Iordache pe care îl termin în toamnă. O lecţie extraordinară de viaţă şi de profesie a unui mare actor şi, sigur, de ce nu, acest festival care să intre cumva într-o familie de film şi de festival de film în România. Poate reamintindu-ne de valorile mari, nu numai ale filmului românesc - vorbesc de filmul de cinematecă în general - şi în fiecare seară să punem câte o premieră cu un film nou, important. Astea sunt gândurile. Eu mă bucur sa fiu aici, în faţa dumneavoastră şi vă urez să aveţi o seară până la urmă sănătoasă. Vă mulţumesc foarte mult!”



Las la rândul meu cititorii cinefili să descopere acţiunea şi tema acestei realizări, în care Cecilia Bârbora are rolul principal feminin şi joacă impecabil fiecare scenă, fiecare replică. O doamnă „respectabilă” pornită în căutarea unei vieţi noi şi a iubirii, a unui timp mai curat, timp irosit lângă un bărbat pedofil şi pervers, belgianul Marcel.
În ciuda criticii de specialitate, pe care o cunosc foarte bine, filmul surprinde societatea în curu’ gol şi asta uneori deranjează. Mă dezic de opiniile „pertinente”, afirmând că viteza şi haosul acţiunii reprezintă un segment din realitatea cotidiană, unde fiecare caută propriul bine doar cu ataşament, nu şi cu accesarea conştientului, pentru care nu nu se mai găseşte spaţiu pe linia cronologică, sfârşind, aşa cum este de aşteptat, lamentabil şi în direcţia opusă dorinţei.
Crina Semciuc, Cosmina Păsărin şi Constantin Puşcaşu, ceilalţi protagonişti ai filmului, au fost eficienţi în rolurile lor şi merită evidenţiaţi deopotrivă cu întreaga echipă. Cosmina a debutat onorabil în rolul Simonei.
Bani, droguri şi sex. Poate părea crud, însă avem de-a face cu elemente de valoare esenţială pentru o anumită categorie de indivizi, elemente care separate sau împreună, devin un scop în sine pentru aceste grupuri. Un triunghi totodată dramatic, între salvator, victimă şi persecutor, unde fiecare personaj trece prin cel puţin două ipostaze, văzuţi desigur, atât din mijlocul acţiunii (de către ei înşişi şi de către ceilalţi), cât şi din exterior, de ochiul avizat al spectatorului.




Despre experienţa din „centrul de recuperare” am vorbit cu Edgar Nistor la sfârşitul filmului, pentru ca mai apoi să mergem „la o bere – două”, onorând invitaţia lui adresată la începutul prezentării.
Acolo i-am privit pe toti "de sus".






Redactor CRISTI IORDACHE
Foto - ADRIAN APOSTOL
REVISTA SINGUR
GRUP MEDIA SINGUR
www.revistasingur.ro
contact-rdchcristinel@yahoo.com

INFLUENSCENES - MATEI VIŞNIEC - LE MOT PROGRES dans la bouche de ma mère sonnait terriblement faux

Despre eu, eu, eu şi restul. Aici şi acolo.
Despre ce nu este undeva şi ce este nicăieri.
La colţul străzii : eveniment în şoaptă.
Bârfe!
Hai la teatru! Hai!

A propos de moi, moi, moi et le reste. Ici et là.
Ce qui n'est pas un endroit et qui est nulle part.
À l'angle: l'événement dans un murmure.
Gossip!
Venez au théâtre! Venez!



Unii muncesc: Matei Vişniec, Marta Bănescu, Mircea Silaghi... alţi francezi... alţi români...vii.
Ne fac poze... ni le arată. Nu sunt fotogenic. Unii poate da !
Ne dau oglinzi. Cu grijă. Le spargem. Mai ales eu.

Certains travaux: Matei Visniec, Marta Banescu, Mircea Silaghi ... d'autres français ... d'autres roumains... vivante.
Ils nous font des photos ... nous les montrent. Je ne suis pas photogénique. Certains peuvent donner!
Ils nous donnent des miroirs. Attention. On les brisent. Surtout moi.

Oglinda/le miroir:


Grănicerul şi refugiatul faţă în faţă cu libertatea (Alain Guillo & Philippe De Monts)
"Sîntem liberi sîntem mîndri
Sîntem mândri sîntem liberi
Sîngele ce l-am vărsat
De duşmani ne-a curăţat"

Piesa "Cuvântul progres spus de mama sună teribil de fals" este o poveste care se poate întâmpla oriunde pe pământ, deşi există în text o sugestie că ea s-ar derula în Balcani: o familie de refugiaţi revine în regiunea natală după un război inter-etnic. Casa este pe jumătate arsă, peisajul uman şi geografic s-a modificat, ţara are alt nume si este "independentă". O forma nouă de capitalism (reprezentată prin personajul VECINULUI) şi-a făcut apariţia...

La pièce "Le mot progrès dans la bouche de ma mère sonnait terriblement faux» est une histoire qui peut arriver n'importe où sur terre, bien qu'il y ait une suggestion dans le texte qu'elle irait dans les Balkans: une famille de réfugiés de retour chez lui après une guerre dans la région inter -ethnique. La maison est à moitié brûlé,le paysage géographique et humain qui a changé, le pays a un nom différent et est «indépendant». Une nouvelle forme de capitalisme (représenté par le personnage du Voisin) est apparue .


FIUL-Philippe De Monts & TATĂL-Jean-Luc Palies & MAMA-Katia Dimitrova

FIUL:"Nu vă cer să-mi vorbiţi, dacă nu vreţi să-mi vorbiţi, dar am deja un gust amar în gură de când vă tot spun bună ziua şi voi nu vreţi să-mi răspundeţi.
De ce vă prefaceţi că nu m-auziţi?
(...)
Chiar nu mă aşteptam la aşa ceva. Doar ştiaţi bine că eu am rămas acasă şi că vă aşteptam acasă. Sînt îndată patru ani de cînd vă tot aştept."

Pentru familia care tocmai s-a întors, urgenţa este alta: să identifice locul unde le-a fost ucis sau unde zac rămăşiţele pamânteşti ale fiului lor ucis în cursul războiului. Personajul MAMA nu poate plânge şi nu-si poate începe doliul fără un mormânt deasupra căruia să poată vărsa o lacrimă. În timp ce TATĂL sapă gropi în pădure în speranta că va găsi resturi umane sau o groapă comună, în casa celor doi parinţi îsi face apariţia chiar FIUL: pentru că mortul neîngropat bântuie ca o stafie şi chiar intră în dialog cu cei vii...

Pour la famille qui vient de rentrer, l'urgence est différente: pour identifier le lieu ou pour voir où reposent les restes mortels de leur fils qui a été tué pendant la guerre. Le personnage de la Mère ne peut pas se plaindre et ne peut pas commencer le deuil sans une tombe sur laquelle versé une larme. Tandis que le père creuse des fosses dans la forêt dans l'espoir de trouver des restes humains ou une tombe commune,dans la maison de deux parents le fils même fait son apparition:parce que le mort sans sépulture hant comme un fantôme, et même entrer en dialogue avec les vivants ...


TATĂL- Jean-Luc Palies, MAMA - Katia Dimitrova, FIUL - Philippe De Monts, FRANTZ - Miguel-Ange Sarmiento

"FIUL:(...)Gropile pe care le-ai văzut în luminişul din pădure sînt săpate de tata...Tată, casca asta şi perechea asta de ochelari sînt ale lui Frantz...Soldat neamţ. Căzut în luptă în luminiş în 1944. Frantz, povesteşte-i tatei cum ai fost omorît.
FRANTZ: Die Partisane.
(...)
FIUL: Frantz ar dori foarte tare să se întoarcă la el acasă, la Hambourg. Ai putea să faci pachet casca şi perechea de ochelari şi să i le trimiţi la Hambourg?...Iar dacă mai sapi puţin în acelaşi loc ai să mai dai de alte căşti...(către Frantz) Cîţi eraţi cînd v-au omorît în luminiş?
FRANTZ: Sieben"


TRAVESTIUL- Miguel-Ange Sarmiento & IDA,FIICA- Severine Maquaire

"TRAVESTIUL: ...De aia ţi-au făcut ţara harcea -parcea, de aia au lăsat praf şi pulbere în urma lor petru că le era frică să se reguleze.De necrezut! Să-ţi vină să vomiţi! Au avut puterea, au avut bomba atomică şi au ratat revoluţia mondială pentru că le era frică de propria puţulică...Şi acu veniţi să vă regulaţi aici...pe bucata mea de trotuar...Incredibil!Au făcut rahatul praf la ei din cauza constipaţiei sexuale şi acu se mută aici pe trotuarul meu! Cum te cheamă?
IDA, FIICA PROSTITUATĂ: Europa.
TRAVESTIUL: Europa...
IDA: Europa."


PATROANA DE BAR - Claudine Fievet & DOMNUL - Alain Guillo

"TRAVESTIUL: Ascultă, Ida...De ce naiba nu vrei să-i sugi pe negri?
(...)
IDA: Nu ştiu.
(...)
PATROANA: Cum adică nu ştii nenorocito...Cine te-a învăţat pe tine să-i dispreţuieşti pe negri...Sînteţi toţi rasişti dar vreţi să intraţi în Europa, nu? Aşa vreţi voi să intraţi în lumea civilizată...Noi cu rasismul nu glumim...Aşa că adună-ţi boarfele şi valea!"


Aceasta piesă este pe cât de realistă pe atât de fantastică. Morţii discută cu viii, şi unii şi altii îşi povestesc durerile şi speranţele. Piesa ne mai duce pe trotuarele Parisului unde FIICA a devenit prostituată, precum şi în pivniţa VECINULUI, unde acesta a stocat resturi umane pentru a le oferi spre vânzare mamelor îndoliate care vor să-şi încropească un mormânt pentru fiii lor dispăruti. Dacă tot e capitalism, spune VECINUL, de ce să nu vând şi scheletele pe care le-am găsit într-o groapă comună în gradina mea?

Cette pièce est aussi réaliste que c'est fantastique. Les morts parlent avec les vivants, et certains d' autres se racontent leurs souffrances et leurs espoirs. La pièce nous emmène aussi sur les trottoirs de Paris, où la Fille est devenue une prostituée, et surtout dans la cave du Voisin, où il a stocké des déchets humains pour les offrir comme vente aux mères endeuillées qui veulent faire une tombe pour leurs enfants disparus. Si tout signifie capitalisme, dit le voisin, pourquoi ne pas vendre les squelettes, que j'ai trouvé dans une fosse commune dans mon jardin?


Jean-Luc Palies & Katia Dimitrova


Piesa a fost montată acum 3 ani de Compania franceză INFUENSCENE în regia lui Jean-Luc Paliès şi a fost prezentată în 2009 şi 2010 la Festivalul de la Avignon unde a obţinut premiul Secţiunii OFF (din o mie de spectacole).

Distribuţia: Philippe De Monts, Jean-Luc Palies, Katia Dimitrova, Claudine Fievet, Alain Guillo, Miguel-Ange Sarmiento
Repere scenice - voce înregistrată: Matei Visniec

Regie, scenografie, lumini: Jean-Luc Palies
Asistent regie: Alain Guillo
Costume: Madeleine Nys
Regia tehnică: Alain Clement


La pièce a été installée il ya trois ans par la société française INFUENSCENE dirigée par Jean-Luc Paliès et a été présenté en 2009 et 2010 au Festival d'Avignon où il a remporté le premier prix section OFF (d'un millier de spectacles).

Distributions: Philippe De Monts, Jean-Luc Palies, Katia Dimitrova, Claudine Fievet, Alain Guillo, Miguel-Ange Sarmiento
Faits saillants étape - enregistré la voix Matei Vişniec

Mise en scene, scenographie, lumières: Jean-Luc Palies
Assistant a la mise en scene: Alain Guillo
Costumes: Madeleine Nys
Directeur technique: Alain Clément


"(...)De ce-mi faci tu mie asta, măi băiatule?
(...)
De ce te ascunzi tu în pămînt?
Cînd erai mic nu te ascundeai niciodată în pămînt, De ce te ascunzi tu în pământ acum?
De cine ţi-e frică ţie, Vibko?
Spune, măi băiatule, de ce nu vrei tu să-mi vorbeşti? Ştii că întotdeauna mi-ai vorbit, de ce nu vrei acum să-mi vorbeşti?
De ce nu vrei tu să-i vorbeşti mamei tale?
Măi băiatule, doar sînt mama ta, de ce nu spui nimic?(...)"


Despre eu, eu, eu şi restul. Aici şi acolo.
Despre ce nu este undeva şi ce este nicăieri.
Am asistat din nou la un mesaj major, la drama pe care "cu sacrificii" ne-o construim.
La spectacolul condiţiei tragice existenţiale faţă de care suntem actori şi spectatori deopotrivă.

A propos de moi, moi, moi et le reste. Ici et la. Ce qui n'est pas un endroit et qui est nulle part.
J'ai été témoin de nouveau à un message important, à une drame que nous construisons avec "beaucoup de sacrifices".
Pour montrer la condition tragique existentielle nous sommes les acteurs et les spectateurs, aussi.



MATEI VIŞNIEC sau "Spectacolul fiinţării"

Felicitări Companiei de Teatru Influenscenes!

Matei Visniec ou « Les êtres montrent"

Félicitations à la Company du Théâtre INFLUENSCENES!

www.influenscenes.com


Adaptarea în limba franceză: Ana Dragomir & Cristi Iordache

Autor: CRISTI IORDACHE
foto: ADRIAN APOSTOL
REVISTA SINGUR
GRUP MEDIA SINGUR
www.revistasingur.ro
email: rdchcristinel@yahoo.com

MATEI VIŞNIEC - mâine 8 iunie la Teatrul Dramatic Tony Bulandra

Piesa "Cuvîntul progres spus de mama sună teribil de fals" este o poveste care se poate întîmpla oriunde pe pamânt, deşi există în text o sugestie că ea s-ar derula în Balcani: o familie de refugiati revine în regiunea natală după un razboi inter-etnic. Casa este pe jumatate arsa, peisajul uman si geografic s-a modificat, ţara are alt nume si este "independentă". O formă nouă de capitalism (reprezentată prin personajul VECINULUI) şi-a facut apariţia... Pentru familia care tocmai s-a întors, urgenţa este alta: să identifice locul unde le-a fost ucis sau unde zac rămăşiţele pamântesti ale fiului lor ucis în cursul războiului(…)
Să lăsăm în continuare spectatorii, să intre în tema piesei care poartă amprenta inconfundabilă a marelui dramaturg.




Piesa a fost montată acum trei ani de Compania franceză INFLUENSCENE, în regia lui Jean-Luc Paliès si a fost prezentată în 2009 si 2010 la Festivalul de la Avignon unde a obţinut premiul Secţiunii OFF (din o mie de spectacole).



După Festivalul de la Sibiu, unde a fost prezentat duminică, târgoviştenii au privilegiul de a urmări spectacolul care mai apoi se duce la Bucuresti unde va putea fi vazut vineri 10 iunie în deschiderea Festivalului organizat de Teatrul de Comedie.

PREMIERA FILMULUI "TANTI" LA TÂRGOVIŞTE

NU SUNT SUBIECTIV DAR ŢIN CU AI MEI



"Este un film care vorbeşte despre păcatele lumii noastre, le veţi recunoaşte şi, în fine, revin la întâlnirea cu Mircea. Am fost şocat să-mi spună că vine de la un teatru din Târgovişte. Habar n-aveam că există teatru în Târgovişte. Şi atunci am întrebat un mare teatrolog, din păcate nu mai există. Se numeşte Mihaela Toniţa. Zic: „Dragă, tu ai idee, ştii ceva, există în Târgovişte teatru?” şi îmi zice: „Pauză. E una din cele mai importante pepiniere, dacă nu cumva singura pentru actori”. Ştia foarte bine." (Şerban Marinescu)



în curând "Nu sunt subiectiv dar ţin cu ai mei"
Cristi Iordache
Grup Media Singur

"DESPRE ROMÂNIA NUMAI DE BINE" - TÂRGOVIŞTE - AL TREILEA ORAŞ DIN LUME(A) ANEI MĂRGINEANU ŞI PECA ŞTEFAN

Mărgineanu-Peca - un proiect colosal iniţiat şi coordonat de către cei doi.

"Despre România numai de bine", permiteţi-mi să afirm că va avea o rezonanţă uluitoare atât artistic-teatral, cât şi evolutiv-social... "ascultă aici la mine, mamă", după cum ar spune "Băbăreasa".

În curând "Însemnări de pasager" despre "Târgovişte de jucărie", spectacol pus în scenă magistral de către Ana Mărgineanu pe textele unuia dintre cei mai promiţători dramaturgi români - Peca Ştefan.

Felicitări!


Cristi Iordache
Revista SINGUR





La premieră, alături de gazda şi coordonatorul local Dan Ţopa - Director Teatrul Municipal Târgovişte






[Spectacolul Cameleon] de Peca Ştefan
Regia: Ana Mărgineanu
Decorul: Mihai Păcurar
Costumele: Cristina Milea
Video: Cinty Ionescu
Ilustraţia muzicală: Petru Mărgineanu
Mişcarea scenică: Andreea Duţă
Afiş: Jonathan Wise

Distribuţie: Virgil Aioanei, Laurenţiu Bănescu, Radu Câmpean, Toma Dănilă, Ilie Ghergu, Delia Lazăr, Cosmina Lirca, Maria Nicola, Ana Maria Oglindă, Cristian Olaru, Katia Pascariu, Mircea Silaghi, Daniela Stîngă, Ştefan Ştefănescu, Miruna Vâju
In rolurile spiriduşilor: Cătălina Vancea, Bogdan Angheluţă, Nicolae Bălan şi George Vîlcu

Târgovişte de jucărie de Peca Ştefan, regia Ana Mărgineanu - Premieră la Teatrul Dramatic Tony Bulandra



Târgovişte de jucărie
Targoviste. Sâmbătă 28 Mai 2011 19:00 - Premiera



[Spectacolul Cameleon] de Peca Ştefan
Regia: Ana Mărgineanu
Decorul: Mihai Păcurar
Costumele: Cristina Milea
Video: Cinty Ionescu
Ilustraţia muzicală: Petru Mărgineanu
Mişcarea scenică: Andreea Duţă
Afiş: Jonathan Wise

Distribuţie: Virgil Aioanei, Laurenţiu Bănescu, Radu Câmpean, Toma Dănilă, Ilie Ghergu, Delia Lazăr, Cosmina Lirca, Maria Nicola, Ana Maria Oglindă, Cristian Olaru, Katia Pascariu, Mircea Silaghi, Daniela Stîngă, Ştefan Ştefănescu, Miruna Vâju
In rolurile spiriduşilor: Cătălina Vancea, Bogdan Angheluţă, Nicolae Bălan şi George Vîlcu

„Cartografierea” teatrală a teritoriului nostru, începută cu trei ani în urmă la Baia Mare şi continuată apoi la Piatra Neamţ de exploratorii Ana Mărgineanu şi Peca Ştefan continuă. A treia etapă a proiectului lor Despre România, numai de bine vizează chiar oraşul natal al autorului, Târgovişte. Ceea ce au descoperit aici Peca şi Ana Mărgineanu se regăseşte, sub titlul Târgovişte de jucărie, atât între coperţile volumului omonim cât şi, în 3D – sau 4, sau 5, sau n – în aproape toate spaţiile Teatrului Municipal Târgovişte (săli, foaier, cabine etc.) simultan, sub forma unui „spectacol-cameleon”.

5 spaţii la dispoziţia dumneavoastră – plus o atracţie mobilă – Omul Maşină! În fiecare tură, dumneavoastră vă alegeţi spaţiul şi atracţia dorită. A, ce este o tură? În acest spectacol avem patru ture de 20 minute fiecare, iar între ele câte o pauză de 5 minute. O tură conţine 6 spectacole – sau atracţii - care se întâmplă simultan. ...Dumneavoastră puteţi să alegeţi unul singur! Ideea e că în pauzele de 5 minute dintre ture vă puteţi schimba spaţiul şi atracţia pe care doriţi să o vedeţi. Ca la multiplex! Sau ca la mall! Sau ca într-un spectacol cameleon! Sau… dacă sunteţi mai conservator, puteţi rămâne în spaţiul în care sunteţi. Deşi… se poate rămâne doar la Casa Râsului de Groază şi Casa Păpuşilor.


Descriere preluată de pe pagina Teatrului Dramatic Tony Bulandra - Teatrul Municipal Târgovişte