TEHNICI DE SUPER-VIETUIRE
marți, 7 ianuarie 2014
Dezlegator
Dacă aş găsi câte ceva din toate, le-aş înşira pe un fir. Dacă aş găsi doar cuvinte, alea le-aş lăsa poeţilor.
Eu m-aş duce fără nimic şi i-aş da un capăt din bluza mea zdrenţuită
s-o deşire şoptit.
Dacă m-aş trezi gol,
abia atunci am găsit-o pe ea, cea mai frumoasă poezie de dragoste,
la pieptul meu dezlegat,
dormind-ghem.
C.I. – EROGENESTETIK
joi, 4 aprilie 2013
Preludiu - EROGENESTETIK@
să-ţi ating coapsele
se va vărsa peste noi
toată joaca nestingherită a lumii."
joi, 15 septembrie 2011
duminică, 28 august 2011
Eille - mă ţii între coapse
esti prinsă-n carnea mea până la oase.
ai pulsul meu sub unghii şi glasu-ţi tace-a ploaie din senin.
aşa este izvorul când îţi dezvelesc ochii şi-mbrac în părul tău, nisipul.
şi ştii de ce?
un punct este un punct, Eille!
îl găseşti doar odată!
atât cât să ţipi rătăcită prin venele mele
cu suflarea de început şi sfârşit, a facerii noastre.
alunecând pe lacrimi sânii.
alunecând pe buze pântecul.
facerea este ca un prunc strâns cu grijă-ntre coapse,
si nici nu stiu cine geme.
când îţi privesc unghiile suntem
moartea noastră sub ele – seminţe mari de lume nouă.
şi cine geme iubito, în noi?
nu moartea aia din vechi testamente.
nu.
acum te mai sărut a roşu de foc şi plâng ochii tăi din senin.
ai sâmânţa cerului sub unghii să vezi că aripile sunt aievea.
traieşti în mine, Eille!
trăieşti universul acela de după moartea fericită a lumii.
n-ai să te smulgi câtă vreme în mine ţi-e zborul.
şi cine geme iubito, din aripi, ca vulturul prădător de păcate?
păcatul acela din vechi testamente e suflu şi zâmbet.
mă ţii ca pe-un prunc între coapse, de teamă,
de teamă să nu-ţi frângi aripa deschisă-n veşnicie.
sunt lumina umbrei peste sfârcurile tale speriate,
speriate că fără umbră nu mai cade lumina.
un punct este un punct, Eille!
duminică, 14 august 2011
mă scutur de tălpile noastre - erotica
nu eşti cu tine
nisipul se desparte a sâni
arzi oglinda înaltă te luceşte pe umeri în jos
braţul tău se albastru se galben de tâmplă
mi-ai lăsat nisip între coapse pentru valul ce vin
umbra mea cade în stropi fierbinţi
se scurge pe note-n adâncul carmin
cli…
oh
clipitul ochilor tăi inundă a joacă delfinii
prelinsă la matcă lumina-mi te-atinge
şi nu e loc pentru'n soare pătrat
sferele tale se zbat mai rotunde-n formule
pândeşte vulcanul să spargă tăcerea şi umbra-mi te roşu
se galben de-mi tremuri senin de albastru
simţi gustul pe buze şi briza eşarfă din iz de copil
cli…
oh
clipocitul acela bate valu-n talazuri
ne pierdem contururi de doi este unul
în urmă de ziuă rămâne doar urma de gheare înfipte
în groapă nisipul oglindă de stele
pui veşmântul pe sfere la pieptu-mi ţi-e tâmpla
mă scutur de alge de tălpile noastre
scăpată din lanţuri
tigroaica

Cristi Iordache
din volumul EROGENESTETICA
marți, 9 august 2011
izgoniţi din iad - captivi în libertate
sâmbătă, 28 mai 2011
maria şi tasta end sau cum se-mpuşcă florile
tasta end
o floare de aquama...marin
ma
maria n-are tonner s-o imprime şi-aşteaptă soarele în van
ce peşti apatici şi ce curent marin îi zvântă ce
vie
viermi în subteran spălaţi de
lu
lut şi apă sfântă
ma
maria n-are high fidelity să treacă dincolo de nori
şi stă pe backspace cu arătătorul
se scurg culori din flori şi fluturi iar zborul seacă ochii
ma
mari de vulturi când creste pier de prea-înalte
cu flori de apă şi de stâncă
ma
maria dă un search la ieri apoi adună
lu
lumea toată-n lista ideală şi dă send
din flori de mină şi de ochi mai muşcă un praf cu iz de
soa
soarte când cineva apasă tasta end
ma
ma
maria
maaa...
şi florile se-mpuşcă, nu-i aşa?
din volumul bilingv în curs de apariţie "E R O G E N E S T E T I C A"
vineri, 20 mai 2011
Erotica - The timeless night of the new world/Noaptea veşnică a lumii noi
Noaptea veşnică a lumii noi
În dimineaţa asta prematură noaptea-nfige întunericul în palmele
care-ţi mângâie cu sânge, rotund, sânii.
Două pământuri gemene, modelate.
Ochii tăi rătăciţi în univers mai au timp să vadă luna şi...
şi buzele mele.
Mintea se joacă.
Ochii tăi rătăciţi au timp să se uite la tine, la pasărea de foc purtată de vânt.
În dimineaţa asta prematură eşti atât de frumoasă
când zbori cu aripile mele!
Îmi şopteşti în câteva lacrimi că tu curgi râuri-râuri,
că sunt marea cea mare şi...
şi vântul.
Mintea se joacă.
O, eşti atât de frumoasă în braţele mele!
În dimineaţa asta prematură, după apocalipsă,
te port cu grijă, copilă fragilă
Strânge-mă, da !
Vom rescrie geneza cât cunoaştem iubirea şi...
şi cât mă simţi în pântec prunc.
Mintea se joacă.
E de bine.
În dimineaţa asta prematură noaptea-nfige întunericul în noi,
în singurii supravieţuitori.
O, eşti atât de frumoasă! Nu plânge!
În lumea nouă nu există lumină, buzele mele nu cunosc abandonul…
Nu, nu scoate unghiile din carnea mea!
Mintea învaţă unicul cuvânt
în dimineaţa asta veşnică de numai doi.
Cristi Iordache - Noaptea vesnica a lumii noi
Asculta mai multe audio ambientala
The timeless night of the new world
In this early morning the night get the dark into the palms
wich caress you with blood, roundly, your breasts.
Two twins earth, shaped.
Your eyes aberrated in universe still have time to see the moon and...
and my lips.
The mind is playng.
Your aberrated eyes have the time to look at you, at the fire bird carried by the wind.
In this early morning you are so beautiful
when you fly with my wings!
You whisper in a few tears that you flow rivers-rivers,
that I am the the big sea and...
and the wind.
The mind is playing.
O, you are so beautiful in my arms!
In this early morning, after apocalips,
I carry you, fragile little girl
Squeeze me, yes!
We will rewrite the genesis as much as we know the love...
and as long as you feel me in your womb unborn.
The mind is playing.
Thats's good.
In this early morning the night get the dark into us
in only survivors.
O, you are so beautiful! Don't cry!
In the new world don't exist the light, my lips dont know the abandon
No, dont get away your nails from my flesh!
The mind is learning the only word
in this timeless morning of only two.
translated by Marie Louise
luni, 14 martie 2011
sâmbătă, 12 martie 2011
EmiSfere - Erotica sau iubirea de la capătul lumii
Asculta mai multe audio ambientala
Lectura -Cristi Iordache
Muzica -Ennio Morricone
EmiSfere
Am plecat desculţ să ajung
la tine
atât de departe pe pietre
desculţ
doar să ajung la tine înainte de
răsărit
Pereţi plini de mucegai tencuiala umflată nu pot să mă sprijin
nici măcar să-i ating
este simplu voi face o casă
cândva din lemn
de brad
Dormi atât de departe
nu m-ai vedea când m-aş căţăra
desculţ
până în vârf
desculţ pe coloana infinitului să cădem la tine înainte de
răsărit
Am în stânga lumânarea şi în dreapta ţigara
este frig şi beznă
ieri a cedat instalaţia asta veche de o sută de ani
cafeaua e rece fumez si beau între două emisfere
flacără şi scrum
Dacă ai simţit miros de lemn de brad şi tutun
dacă ai văzut lumina şi urme de tălpi
eşti atât de departe să-mi spui mâine
dacă am ajuns la tine înainte de
răsărit
Dacă am ajuns
înseamnă că ai văzut ochii mei
care nu se văd niciodată
EmiSferi
Sono partito scalzo per giungere
da te
così lontano sui sassi
scalzo per giungere da te prima del
alba
Gli muri sono ammuffiti non posso appogiarmi
neppure tocarli
è semplice alzero piu tardi
una casa di legnò di abete
Tu dormi così lontano
non mi vedresti quando giungerei
scalzo
finò la sù
scalzo in cima alla colonna del infinitò
ci cadreremo da te prima del
alba
Nella mano sinistra ho la candela
la sigaretta nella destra
fa freddo è buio
ieri sè nè andato questo tubo vecchio da cent’anni
il caffè è freddo fumo è bevo tra due emìsferi
la fiamma è la cenere
Se hai sentito la fragranza di abete è tabaccò
se hai visto la luce ed orme di pianta
sei così lontano mi dirai domani
sè sono giunto da te prima del
alba
Se saresti giunto
vuol dire che tu hai visto i miei occhi
che non si vedono mai
Traducere în limba italiană de Frandos Maria
Autor: Cristi Iordache
duminică, 6 februarie 2011
Erotica
Asculta mai multe audio ambientala
Noaptea veşnică a lumii noi
În dimineaţa asta prematură noaptea-nfige întunericul în palmele
care-ţi mângâie cu sânge, rotund, sânii.
Două pământuri gemene, modelate.
Ochii tăi rătăciţi în univers mai au timp să vadă luna şi...
şi buzele mele.
Mintea se joacă.
Ochii tăi rătăciţi au timp să se uite la tine, la pasărea de foc purtată de vânt.
În dimineaţa asta prematură eşti atât de frumoasă
când zbori cu aripile mele!
Îmi şopteşti în câteva lacrimi că tu curgi râuri-râuri,
că sunt marea cea mare şi...
şi vântul.
Mintea se joacă.
O, eşti atât de frumoasă în braţele mele!
În dimineaţa asta prematură, după apocalipsă,
te port cu grijă, copilă fragilă
Strânge-mă ! Da !
Vom rescrie geneza cât cunoaştem iubirea şi...
şi cât mă simţi în pântec prunc.
Mintea se joacă.
E de bine.
În dimineaţa asta prematură noaptea-nfige întunericul în noi,
în singurii supravieţuitori.
O, eşti atât de frumoasă! Nu plânge!
În lumea nouă nu există lumină, buzele mele nu cunosc abandonul…
Nu, nu scoate unghiile din carnea mea!
Mintea învaţă unicul cuvânt
în dimineaţa asta veşnică de numai doi.