Estetica unei morti lente (Zile numarate invers, sau agonia poporului roman)

(zile numarate invers, sau agonia poporului roman)

doua fetite de 8, respectiv 9 ani si-au amenajat un magazin la strada principala.
din doua scaunele si-au facut o taraba pe care au asezat papusile lor vechi dar pretioase.
" ba, aveam unele frumoase cu par scurt!"
" a trecut un singur client care a spus ca nu cumpara acum dar se va intoarce."
au facut chitantier dintr-o coala A4, impaturita si rupta pe cute.
sa nu vina garda financiara si sa le confiste jucariile.
aveau acte in regula.
evidenta exacta.
au notat de cate ori nu trecea nimeni prin magazin.
0+0+0+0+0+0=1
"cum ti-a dat 1?"
"pai tot va veni cineva pana la urma!"
"maine punem si doua flori din cele pe care le-am plantat eu!"
"daca nu vindem jucarii, poate vindem o floare."
"avem 1 leu si 10 bani - asta e capitalul!"
trusa de medic, dulap de bucatarie, camera de copii, carti de joc si foarte multe papusi, blonde, brunete, in rochite colorate si imbracaminte facute din haine vechi.
"eu ii dau banii lui mami ca sa ia masina"
"eu ti-i dau tie, tati, ca sa iei casa"
au stat pana tarziu la soseaua pe care din cand in cand trecea cate un SUV partidic, administrativ sau din ambele.
1+1+1+1+1+1=0
"cum ti-a dat "0" ?"
"pai n-a oprit nimeni."
"cei cu masini frumoase nu se mai joaca."

"maine expunem doua flori."

 

p.s. aceasta nu este fictiune! fetitele exista, jucariile la fel, politicienii exista, moartea la fel! moartea lenta a poporului roman.

 @ Cristi Iordache