Cristi Iordache - E misfere
Asculta mai multe audio ambientala
Am plecat desculţ să ajung
la tine
atât de departe pe pietre
desculţ
doar să ajung la tine înainte de
răsărit
Pereţi plini de mucegai tencuiala umflată nu pot să mă sprijin
nici măcar să-i ating
este simplu voi face o casă
cândva din lemn
de brad
Dormi atât de departe
nu m-ai vedea când m-aş căţăra
desculţ
până în vârf
desculţ pe coloana infinitului să cădem la tine înainte de
răsărit
Am în stânga lumânarea şi în dreapta ţigara
este frig şi beznă
ieri a cedat instalaţia asta veche de o sută de ani
cafeaua e rece fumez si beau între două emisfere
flacără şi scrum
Dacă ai simţit miros de lemn de brad şi tutun
dacă ai văzut lumina şi urme de tălpi
eşti atât de departe să-mi spui mâine
dacă am ajuns la tine înainte de
răsărit
Dacă am ajuns
înseamnă că ai văzut ochii mei
care nu se văd niciodată
"înseamnă că ai văzut ochii mei
RăspundețiȘtergerecare nu se văd niciodată"
Da!!
Foarte frumos!
Superb reciţi!
RăspundețiȘtergereVocea ţi-e ca o mângâiere, ca un oftat, ca o flacără, ca o şoaptă de iubire!
Te voi asculta în fiecare seară, ca pe o rugăciune ascunsă între lacrimi...
Niciodată n-ai să ajungi.
RăspundețiȘtergerePoate doar după asfinţit
când umbrele sunt prelungi
şi pasul meu e chinuit
de mers
de drum istovitor
şi n-ai să ştii
de ce mă dor
cuvintele lăsate-n stei
când flori de colţ
vor răsări din ochii mei
să nu mă frângi
sub talpa ta
de poţi să strângi
tăceri
să nu te-ntrebi spre răsărit
Oare cu ce-am greşit?
De ce nu te-am găsit
aici
la fel ca ieri?
Vă mulţumesc tuturor pentru cuvinte, aprecieri şi versuri.
RăspundețiȘtergere